Archives

pavilion herastrau

Functiune: Pavilion temporar

Suprafata: 100 mp

Locatie:      Parcul Herastau, Bucuresti

Argument
O compozitie construita pe axialitate, un sit cu istoric si renume de spatiu public destinat losir-ului: doua trasaturi esentiale ale amplasamentului ales, pe care pavilionul trebuie sa le valorifice. Pornind de la aceaste premiza am imaginat un obiect capabil sa imbine calitatea de participant si marcator al traseului cu cea de reper, loc de intalnire si pretext pentru manifestari publice.

Concept
Data fiind pozitia sa, pavilionul intra in dialog cu turnul de birouri ce domina perspectiva. Mai departe insa, imaginea urbana este rasturnata prin oglindirea in luciul apei, anuntand tranzitia catre un alt fel de spatiu, care te scoate din cotidian. Este imaginea rasturnata a orasului pe retina noastra. La acest nivel, de spatiu de trecere, asemenea unui pod, pavilionul este definit doar la nivelul pardoselii si al plafonului, asigurand curgerea peisajului.
Pentru cine alege sa il parcurga, pavilionul se dezvaluie, treptat si ca loc de popas. Poti trece, dar te si poti opri. Pardoseala, transformata din loc in loc in mobilier urban, te invita la o pauza: citeste o carte, ia-ti gustarea de pranz, asteapta-ti prietenii sau, de ce nu, stai intins pe spate si lasa-te fascinat de jocul luminii prin tavanul multicolor. Mai mult, pavilionul se poate transforma, jongland usor cu panourile perimetrale, intr-un spatiu pentru expozitii sau concerte, piese de teatru, intalniri publice sau orice alt tip de manifestare.

Solutie
Pavilionul, adoptand o structura metalica, se dezvolta pe o trama inspirata din regularitea orasului: cadre de 9×9 m, contravantuite in jumatatea superioara. Invelitoarea este alcatuita dintr-o retea de grinzi avand rolul de a forma o saiba rigida. Astfel incarcarile verticale sunt transmise uniform catre stalpi.
Panourile perimetrale, amplasate la cota superioara a constructiei, sunt translucide ca sa ascunda doar cat sa starneasca interesul si curiozitatea. Acestea, in functie de scopul caruia ii va servi pavilionul, gliseaza pe verticala ca sa delimiteze, sa protejeze sau sa constituie spatiu de expunere.
Element identitar al pavilionului, ce va completa spatiul propus si ii va fi emblema, panourile diferit colorate de plexiglas, prinse de structura tavanului, sugereaza si oglindesc urbanul inconjurator. Iar pentru ca pavilionul sa-si poata indeplini rolul si pe timp de noapte acestea sunt prevazute cu sisteme de iluminat.
In ceea ce priveste pardoseala, aceasta are un finisaj identic cu cel al pieselor de mobilier urban ce populeaza pavilionul, sugerand astfel atat functiunea tranzitorie a acestuia cat si posibilitatile de loisir.
Avand in vedere ca este un pavilion temporar, sistemul de fundare este alcatuit doar din patru dale din beton armat prefabricat. Prinderile stalpilor de dale se vor realiza articulat prin intermediul unui aparat de reazem format din placa de baza, cutit si buloane, situat sub cota de 0.00

 

 

tomorrow’s garden city

 

Functiune: Locuinte individuale

Suprafata: 46 – 50 mp; 58 – 67 mp; 71 – 75 mp; 96 – 100 mp

Locatie:      Letchworth, Marea Britanie.

Concursul Tomorrow’s Garden City a avut loc in 2007 si s-a desfasurat in Letchworth – primul oras-gradina construit la inceputul secolului dupa teoriile de urbanism ale lui Ebenezer Howard. Tema competitiei o reprezenta locuirea individuala si directia in care aceasta ar trebui sa se dezvolte ca o continuare fireasca a istoriei si traditiei locului. Se propuneau patru tipuri de locuinte, cu suprafete cuprinse intre 46 si 100 de metri patrati pentru familii cu doi pana la sase membrii, scopul fiind gasirea unor solutii de locuire de buna calitate, potrivite unei game largi de beneficiari, ieftine ca executie si utilizare ulterioara, adaptate mediului inconjurator si capabile sa reflecte mai departe statutul orasului de prim oras gradina din istorie.

Solutia noastra trateaza cele patru tipologii de case nu separat ci stabilind o relatie de continuitate conceptuala intre ele si sunt proiectate respectand trei principii: sa rezulte un spatiu compact, speculat la maxim atat pe orizontala cat si pe verticala, care sa elimine zonele „moarte”, neutilizate si sa conduca la o schema functionala fluenta si o organizare spatiala coerenta. In toate cele patru proiecte, in centru este plasat living-ul iar celelalte spatii ale casei se desfasoara in jurul acestuia; spatiu compact inseamna in acelasi timp spatiu usor de incalzit sau de venitilat, putine pierderi si deci eficienta in utilizare.

Al doilea principiu a fost acela al unei case capabile sa evolueze in timp: se pleaca de la un nucleu de baza – primul tip de casa – si se ajunge, lungind sau inaltind casa, la celelalte trei tipuri de locuinte. Rezulta case cu elemente comune care pot fi construite mai usor si mai rapid de catre investitor.

Al treilea principiu se refera la gradarea spatiilor: de vreme ce orasul-gradina promitea comuniunea omului cu natura, aceste case se deschid spre exterior pe masura ce sunt parcurse, atat in plan cat si in volumetrie. Astfel, fata casei orientata catre public concentreaza utilitatile si spatiile anexe iar fatada este dominata de plin; cu cat se inainteaza catre centrul casei – caci livingul este in centru raportat si la exterior – spatiul se destinde si se deschide tot mai mult iar fatada este puternic vitrata asigurand continuitatea vizuala catre gradina.

fantana publica brasov

concurs fantana publica_001

Functiune: Fantana publica

Locatie:      Brasov

Aula Universitatii Transilvania din Brasov a fost inceputa in anii ’80 dar finalizata abia de curand, dupa o lunga perioada de stagnare. Constructia este amplasata pe traseul principal catre centrul vechi al orasului, intr-o intersectie istorica, in proximitatea colinei Universitatii si a altor unitati de invatamant si este inconjurata de functiuni publice – spatii comerciale si de birouri, alimentatie publica, loisir, servicii hoteliere. In fata Aulei se intinde ceea ce trebuia sa fie o mica piateta cu fantana arteziana, lucrarile de amenajare ale acestora oprindu-se o data cu cele ale constructiei in sine. In 2008, Universitatea lansa un concurs de idee pentru refacerea acestei fantani publice.

Analizand amplasamentul, vecinatatile si statutul institutiei-beneficiar, noi am vazut aici potentialul si oportunitatea de a face mai mult de atat – nu am vrut sa inlocuim un obiect sculptural cu altul, caci nu ar fi avut nici impactul dorit in lipsa unui context adecvat, ci ne-am dorit o interventie care sa revitalizeze intreaga zona si sa confere atat Aulei statutul de emblema a Universitatii Transilvania cat si piatetei in care se afla calitatea de reper la nivel de oras.

Am propus o solutie simpla si neutra, care sa nu incarce mai mult vizual zona destul de „pestrita” atat coloristic cat si ca stil arhitectural in care ne aflam, si care sa se impace bine cu fatada monumentala si simetrica a Aulei – o trama ordonatoare concretizata la nivelul pardoselii, care stabileste trasee, momente de popas si puncte de interes prin culoare si textura – lumina, lemn, verdeata si apa. Aceasta trama si traseele pe care ea le fixeaza reflecta simetria fatadei Aulei insa, spre deosebire de aceasta, simetria tramei este intrerupta de aspectul ludic al dispunerii locurilor de stat, a petelor de verdeata si a luminilor din pardoseala. Jocul acesta de texturi, in contextul echilibrului traseelor stabilite si a fantanii, ii confera piatetei dinamismul unui joc de scena.

In ceea ce priveste fantana ca obiect, ea a fost coborata de pe piedestal si adusa mai aproape de publicul sau – apa va tasni de la nivelul pardoselii la diferite inaltimi si oricine se va putea apropia de ea si va putea trece prin ea, daca va dori.

Singurele elemente care se vor ridica din pardoseala vor fi locurile de repaos, niste cuburi uriase de lemn pe care trecatorul se poate aseza, se poate intinde sa citeasca o carte, se poate urca complet pe ele si aseza in mijloc la o sueta cu alti prieteni.

Tot ce am propus prin acest proiect mizeaza pe interactiune imediata a publicului cu elementele puse la dispozitie, considerand ca cel mai bun mijloc de a conferi unui loc calitatea de simbol este acela de a-l anima si de a-l popula.

Proiectul a castigat Premiul I.